În fiecare an, la data de 6 iulie, se sărbătoreşte Ziua internaţională a sărutului, instituită în 2006.
În funcţie de forma pe care o capătă, sărutul poate exprima o varietate de stări şi sentimente, de la recunoştinţă şi respect până la prietenie, dragoste şi pasiune.
În multe culturi de pe glob, sărutul este asociat cu afecţiunea.
Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cele mai importante sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei şi serotonină, care contribuie la o stare de bine şi fericire.
De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice, conform www.healthline.com.
Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul” precum şi în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”.
În pictură, sărutul a fost imortalizat, printre alţii, de către Francesco Hayez (1859), Gustav Klimt (1908), Edvard Munch (1897), Pablo Picasso, Marc Chagall, Rene Magritte, Roy Lichtenstein sau Banksy