Un dosar de spălare de bani, aflat în prima etapă de judecată, documentează modul în care comercianții ilegali de aur din zona Roșia Montană, județul Alba, obțineau și vindeau metalul prețios, informerază Adevarul.
Ancheta a demarat în urmă cu peste 8 ani, după ce unele dintre persoanele inculpate au fost prinse cu bulgări de aur chiar și de un kilogram fiecare, ce urma să fie vândut la centrele de amanet.
În cazul unuia dintre inculpați, anchetatorii susțin că au fost identificate nu mai puțin de opt contracte cu o casă de amanet din Târgu Mureș, pentru vânzarea unei cantități totale de 1.406,21 grame aur, în sumă totală de 139.397 lei, doar în 2014.
Anul următor au mai fost identificate contracte similare pentru cantitatea de 115,51 grame aur în valoare de 12.995 lei.
Același individ a fost prins împreună cu un partener, în timp ce transportau cinci roci cu conținut aurifer, în greutate totală de 715 grame, iar cu ocazia percheziției domiciliare din data de 27 octombrie 2015, au fost ridicate șase bucăți de rocă auriferă.
Este doar unul dintre cei 15 membri ai grupului aflat în anchetă, iar cantitățile de aur sunt similar în aproape toate cazurile.
Un alt inculpat a fost acuzat că „a procedat la dobândirea prin achiziționare, de cantități de aur rezultat din sustrageri ilegale și prelucrare, de la diverse persoane care sustrag zăcământ aurifer din minele de la Roșia Montană sau din perimetrul industrial al filialei Roșia Min, aur pe care l-a folosit în scopul obținerii de foloase bănești rezultate din revânzarea în profit”.
Astfel, el a achiziționat 14-15 grame aur cu suma de 1.050 lei, la data de 17 august 2015, 2,5-3 grame aur cu suma de 300 de lei iar la data de 23 august 2015 a achiziționat aproximativ 15 grame de aur cu suma de 1.000 lei.
Dosarul a fost trimis în judecată abia în decembrie 2022, dar Tribunalul Alba a returnat rechizitoriul pe motiv că nu este descrisă suficient fapta de spălare a banilor, în ceea ce priveşte lipsa indicării persoanelor de la care se presupune că au achiziţionat aurul.
„Chiar dacă nu este necesar a se face referire la toate elementele infracțiunii sursă, trebuie însă a fi indicate elemente din care să rezulte că aurul provine din săvârşirea de infracțiuni. Pentru a se putea verifica dacă într-adevăr aurul despre care se susţine că a făcut obiectul spălării, provine din achiziţionarea de la diferite persoane a acestuia şi nu din săvârşirea infracţiunii de furt calificat de către inculpaţi era necesară identificarea acelor persoane”, a precizat magistratul, potrivit încheierii publicată pe portalul rejust.ro.
Judecătorul a considerat că „sunt întemeiate şi criticile referitoare la lipsa menţionării cantităţii de aur, pentru fiecare act material ce a făcut obiectul operaţiunii de spălare de către fiecare inculpat în parte, la lipsa determinării cu exactitate a obiectului infracţiunii şi precizării sumelor de bani obţinute în urma revânzării”.
Decizia instanței a fost contestată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.