Cum explică poliția nefolosirea lunetistului: distanța era prea mică și geamurile murdare

Forțele de ordine implicate în rezolvarea cazului de luare de ostatici din Onești au prezentat filmul evenimentelor, motivând acțiunile lor. Una din întrebările primite de către polițiștii care au participat la acțiunea de la Onești a fost cea referitoare la faptul că s-ar fi impus folosirea unui lunetist care să-l doboare pe atacator.

Chestorul Alexandru Scurtu, șeful SIAS, a declarat într-o conferință de presă, că în timpul negocierilor s-a produs „un declic”, când una dintre victime a încercat să-l atace pe agresor, moment în care acesta din urmă a devenit violent. Totodată, aceștia au precizat că nu au putut colabora cu soția agresorului, deoarece ea l-a susținut pe soț în toate demersurile lui.

Publicitate

Acesta a explicat subiectul prezenței sau absenței lunetistului (video min.26): ”Problema lunetistului este foarte discutată și foarte multă adusă în atenția dumneavoastră și a publicului.

Nu trebuie să fiți oameni de specialitate ca să înțelegeți că la o distanță de 25 de metri, la un calibru 7,62 forța de penetrare este foarte mare.

Nimeni nu ar fi riscat să folosească lunetist la distanță aceea. În afară de aceasta, geamurile erau negre, murdare și obturate de pomi. Vizibilitatea din interior era legată doar de apropierea lui (atacatorului) de geamurile balconului.”

Moraru Ștefănuț Marius, agent șef adjunct, negociator: “Am urmărit detensionarea situației, reducerea nivelului de anxietate și stabilirea unui echilibru între planul emoțional și rațional al agresorului.

În jurul orei 16.55 s-a produs un declic, chiar dacă situația era sub control. Exista o comunicare între negociator și agresor. Am observat mișcarea siluetelor agresorului și a unui ostatic în balconul apartamentului și am auit zgomote și țipete din terior, fapt care ne-au adus indicii clare că în interior s-a produs o agresiune”.

Scurtu Alexandru, chestor de poliție, directorul SIAS: „Simt nevoia de a clarifica în mod sintetic ceea ce înseamnă gestionarea unei situații de criză din perspectiva Poliției Române.
(…)
Relevant în acest sens este că persoanele care încercau fie să ia legătura cu agresorul fie să intre în vorbă sau să fie martori la locul incidentului au declarat că nu au putut fi prezente la fața locului.
(…)
La ora 16.55 este foarte important acest moment pentru că în momentul procesului de negociere colegul meu reușise să-l stabilizeze, în sensul că începuse să coopereze. Dar la 16.55 s-a produs un declic. Una dintre victime a încercat să-l atace pe agresor, moment în care acesta și-a schimbat comportamentul și a devenit foarte violent, lovind în stânga și în dreapta.

Prima echipă care a ajuns la 13.53 era poziționată la etajul 2 al blocului, echipată cu echipament de protecție balistică armament și dispozitive de distrugere a sistemelor de închidere. De ce a durat deschiderea ușii mai mult? Pentru că dincolo de sistemele de închidere ale ușii, cele două iale, avea și o scară proptită între ușă și peretele opozabil ușei, fapt care a îngreunat închiderea căii de acces în locuință.

Operatorii au folosit inițial cartușe de cauciuc care au lovit mâna agresorului și l-au făcut să scape arma. Un alt operator a tras cu pușca.

Intervenția forțelor de ordine s-a realizat imediat ce zgomotul și strigătele din apartamentul vizat au făcut să se înțeleagă că deja agresorul a trecut la fapte”.

Ancheta a fost preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.

Gheorghe Moroșan, în vârstă de 68 de ani, avea patru condamnări anterioare faptelor de luni, când a luat ostatici doi muncitori care făceau lucrări de reparații la apartamentul din care fusese evacuat.

Avea condamnări din 1987, 1991, 1993 și din 2010, ultima din Italia pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice sau a stupefiantelor. Din toate aceste date, polițiștii spun că nu au prevăzut un comportament violent.

„Mai mult, verificările care s-au făcut la familie, mediile frecventate nu spuneau nimic că el ar putea avea acest declic, această explozie, nimic care să motiveze acest gest. De altfel, așa cum au menționat și colegii, la un moment dat fusese aduc într-un punct favorabil situației, pentru că acceptase să intre în contact cu noi și să vadă documentele”, spun reprezentanții Poliției Bacău.

De asemenea, au fost făcute verificări și la medici, dar nimic nu i-a condus pe polițiști la concluzia că, la un moment dat, Gheorghe Moroșan va putea să se exteriorizeze într-un asemenea fel.

Unul dintre momentele bune în cadrul negocierilor a fost cel în care adjunctul Poliției Onești a discutat cu el.

„Nu era prieten, ci locuia la 2 – 3 blocuri cu agresorul. Îl cunoștea din vedere, și-a dat masca jos în momentul în care a vorbit cu el. A fost un pas bun, un tampon care a diminuat ostilitate din partea agresorului”, au mai spus reprezentanții Poliției.

Din păcate, operațiunea de negociere a eșuat, în final, iar în jurul orei 19.00 agresorul i-a ucis pe cei doi muncitori.

Chestorul de poliţie Florentin Ion Brăcea a recunoscut eșecul forțelor de ordine spunând: „Nu ne-am fi aflat aici dacă polițiștii din Bacău și-ar fi făcut treaba ca la carte. Cei care au greșit, cu siguranță că vor plăti”.

Publicitate