După ce a fost declarat „pierdut” printr-o sesizare la o secție de Poliție din București, președintele României, Klaus Iohannis, se pregătește să facă prima apariție în public astăzi.
Absența sa de peste o lună este pusă sub semnul întrebării, iar interesul publicului a fost stârnit de această revenire neașteptată.
Ultimele evenimente din agenda prezidențială datează din 18 decembrie 2023, iar surse au dezvăluit că președintele a fost forțat să revină în lumina reflectoarelor datorită unei întâlniri cu premierul vietnamez și ceremoniei de primire a scrisorilor de acreditare ale mai multor ambasadori la București.
În timp ce agenda publică nu l-a solicitat, Iohannis a fost departe de a fi inactiv. În perioada 18 decembrie 2023 – 22 ianuarie 2024, președintele a semnat zeci de decrete, a transmis mesaje, a contestat două legi la Curtea Constituțională și a avut discuții telefonice cu lideri străini, inclusiv cu Volodimir Zelenski.
De asemenea, s-a observat că, pentru doar a doua oară în mandatele sale, președintele nu a depus flori în memoria victimelor Revoluției pe 21 decembrie, neavând nimic în program de pe 18 decembrie. În schimb, și-a trimis consilierii pentru a-i reprezenta.
Întrebat despre posibilitatea ca președintele să fi fost în concediu în această perioadă, Administrația Prezidențială a subliniat că, având în vedere obligațiile și atribuțiile constituționale ale sale, președintele României se află în permanență în exercitarea mandatului.
Statutul președintelui, nefiind inclus în legislația muncii, confirmă că acesta nu a fost în concediu de odihnă, ci în permanență în serviciul cetățenilor, exercitându-și atribuțiile constituționale în mod continuu.
”Având în vedere obligațiile și atribuțiile sale constituționale, președintele României se află în permanență în exercitarea mandatului.
Astfel, începând de la depunerea jurământului în funcție, președintele Klaus Iohannis nu s-a aflat în concediu de odihnă, în sensul noțiunii definite de legislația muncii.
Precizăm că președintele României nu a încetat, pe parcursul întregului mandat, să își exercite atribuțiile constituționale, dovada în acest sens fiind decretele semnate și publicate în Monitorul Oficial al României, precum și alte acțiuni derivate din prerogativele pe care le deține”.