4 Martie, imagini unice de la înmormântarea lui Toma Caragiu și de la cutremurul din 1977 (FOTO)

Studiourile de film Buftea au publicat câteva fotografii unice, după mai bine de 43 de ani de la cutremurul din martie 1977, în care și-au pierdut viața peste 1500 de persoane, printre care și marele actor Toma Caragiu.

Cutremurul a avut 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde, 1.570 de persoane decedând, din care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit.

Publicitate

Studiourile Buftea au realizat fotografii după un film făcut imediat după cutremur. Filmul despre evenimentele de la 4 Martie 1977, “Mai presus de orice” (Casa de Filme 3, 1978) Regia : Dan Pita, Nicolae Margineanu nu a primitbun de difuzare” datorită “imaginilor prea dure”, de mare impact emoțional.

In fotografii observam la funeraliile lui Toma Caragiu si Alexandru Bocăneț pe actorii Victor Rebengiuc (citind speech-ul de adio) și pe Dan Nuțu; Zephi Alsec (vizibil afectat de moartea colegului sau ploiestean); Fory Etterle; Gina Patrichi; Silviu Stănculescu; Emanuel Petruț alături de echipa de filmare de la Sahia Film, care integistreaza evenimentele.

De asemenea, cascadorii de la Buftea (Nicolae Dide, Vasile Popa (Teava), cascadorul Tudor Stavru (cazut eroic la blocul Nestor) și presedintele de atunci, Nicolae Ceusescu, care vizitează dezastrul, uzinele patriei după cutremur, spitalele etc.

Într-una din fotografii se vede micuța Medeea Marinescu, scoasă de sub dărâmături.

In ultimile imagini cladirea Centrului de Calcul CFR, prăbușită la cutremur din cauza greutatii enorme a calculatoarelor și a greșelilor de proiectare. Clădirea este singura din cele căzute la 4 Martie fără victime, din cele 32 prăbușite.

„Inițial conceput ca un documentar despre catastrofalul cutremur din 4 martie 1977, filmul a intrat în zona ficțiunii, la scenariu colaborând alături de Dan Pița și Nicolae Mărgineanu și Iosif Demian. (…)

Din rațiuni de psihologie a publicului și refuzat la cel mai înalt nivel al cenzurii vremii, filmul nu a mai apărut pe ecrane. Pentru istoricii filmului românesc, dar și pentru cinefili, vizionarea filmului Mai presus de orice poate fi o experiență interesantă.” (Călin Stănculescu, România liberă, 24 noiembrie 1992). – aarc.ro

Publicitate