Liga Studenților (LS IAȘI) solicită Guvernului să modifice în regim de urgență legea nr. 129/2019 de transpunere a directivei europene privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, prin care PSD s-a răzbunat pe organizațiile non-guvernamentale, ca urmare a valului de critici primite din partea societății civile, prin impunerea unor obligații birocratice împovărătoare, de natură să ducă chiar la desființarea majorității ONG-urilor.
De asemenea, PNL, în loc să protejeze libertatea de asociere a românilor, grav limitată de către PSD, a restrâns-o și mai mult, prin impunerea obligației ca la fiecare schimbare a componenței unei asociații sau a datelor de identificare a unui membru, un delegat al organizației să depună o declarație notarială la Ministerul Justiției care conține lista tuturor membrilor asociației.
În mod practic, studenții cer ca asociațiile să fie exceptate de la depunerea declarațiilor autentice (de „beneficiar real”) solicitate de către lege, iar regimul aplicat IMM-urilor să fie relaxat, având în vedere numeroasele încălcări ale libertății de asociere, problemele legate de protecția datelor cu caracter personal, precum și birocrația excesivă la care sunt obligate atât persoanele juridice private, cât și anumite instituții ale statului.
Prima reglementare absurdă introdusă de Partidul Social Democrat (PSD) în legea de transpunere a directivei care vizează asociațiile constă în obligativitatea depunerii unor noi declarații în formă autentică (dată în fața unui notar, contra-cost) ori de câte ori se modifică componența sau datele de identificare (schimbare de carte de identitate, de adresă, de nume prin căsătorie etc.) ale vreunui membru al consiliului director sau al organelor de control (cenzor, comisie de cenzori), considerați a fi „beneficiarii reali” ai asociației.
Efortul financiar al taxelor notariale este unul considerabil atât în cazul asociațiilor relativ mici, care nu beneficiază de resurse consistente, cât și în cazul celor mari, care trebuie să autentifice un număr mult mai mare de declarații, cu un număr mai mare de pagini, având în vedere caracterul non-profit al ONG-urilor. Mai mult, birocrația impusă nu se resimte doar de către asociații, ci inclusiv de către birourile notariale.
PSD nu a ținut cont de recomandările directivei, conform cărora se pot dispune măsuri sancționatorii împotriva ONG-urilor doar în mod expres și limitat, conform riscului pe care aceste organizații îl prezintă risc stabilit în urma unei analize temeinice care nu există.
În schimb, PSD a introdus un regim sancționator deosebit de sever, atât pentru asociații, cât și pentru societăți, de natură să afecteze în mod grav atât mediul asociativ, cât și mediul privat, în special IMM-urile. Nedepunerea declarației în termenul legal atrage sancțiuni contravenționale care pleacă de la 200 sau 500 de lei pentru asociații, respetiv 5.000 de lei pentru societăți, iar nedepunerea ei în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii duce la desființarea asociației, fundației sau a societății.
O altă problemă din legea 129/2019 vizează datele personale din registrele publice, în lege nefiind prevăzut în mod explicit care dintre aceste date sunt destinate accesului public, prevederile legale intrând în conflict cu Regulamentul European privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR).
Datele care trebuie furnizate în cadrul declarației sunt numele, prenumele, data nașterii, CNP, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința. În fapt, se prezumă reaua credință a tuturor românilor și cetățenilor străini care sunt membri într-o asociație.
De asemenea, publicitatea registrelor ar putea avea un impact negativ asupra demnității și siguranței unor categorii sociale protejate de lege, precum victimele abuzurilor, infracțiunilor etc.
Caracterul vădit nejustificat al depunerii unor declarații autentice în format fizic (tipărit, letric) prin poștă, curier sau la registratura Ministerului Justiției reiese și din forma electronică a registrelor (organizate la Ministerul Justiției, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Agenția Națională de Administrare Fiscală), neavând fundamente practice, administrative, întocmirea unor registre electronice cu documente scanate, având în vedere necesitatea introducerii datelor beneficiarilor reali în presupusele registre.
Nivelul de birocrație este cu atât mai mare în cazul Ministerului Justiției, care deja administrează registrul asociațiilor și fundațiilor, în care deja sunt înscrise numele și prenumele persoanelor care se află în funcțiile executive (consiliu director) și organele de control ale asociațiilor, comunicate de către grefele instanțelor judecătorești.
În România există peste 100.000 de organizații non-guvernamentale, care se presupune că ar trebui să depună cel puțin o dată pe an aceste declarații privind beneficiarul real.
Ulterior, Partidul Național Liberal (PNL), în loc să respecte libertatea de asociere, a înăsprit și mai tare condițiile impuse de legea PSD.
Prin OUG 111/2020 din 1 iulie 2020 s-a introdus obligația pentru asociații ca aceste declarații să conțină datele de identificare ale tuturor membrilor (nume, prenume, data nașterii, CNP, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința), ceea ce înseamnă practic că atunci când orice persoană părăsește sau se alătură unei organizații sau când vreun membru se căsătorește, își schimbă numele, domiciliul sau cartea de identitate, conducerea asociației este obligată să realizeze și să depună o nouă declarație privind beneficiarii reali la Ministerul Justiției (art. 4, alin. 2, lit. c, pct. 1 din Legea 129/2019).
Declararea tuturor membrilor unei asociații în fața unui organ al statului este o măsură de natură totalitară, care încalcă libertatea de asociere, consfințită de art. 40 din Constituția României și art. 12 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. CEDO a stabilit, prin cauza nr. 3597/97 că libertatea de asociere presupune și libertatea de a nu recunoaște asocierea în mod public sau în fața organelor de stat, atât timp cât asocierea nu are un caracter infracțional sau nu aduce atingere unor principii precum evitarea conflictului de interese.
Asociațiile trebuie să depună declarația în formă autentică (în fața notarului), acestea fiind împovărate financiar prin faptul că trebuie să apeleze la serviciile notarilor publici de fiecare dată când declarația trebuie reînnoită, fiindu-le impusă practic atât o povară financiară considerabilă, cât și o birocrație excesivă.
Mai multe despre acest subiect puteți cici aici.