În cadrul unui interviu pentru spotmedia.ro, Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor, care anul acesta a promovat cu media 10 examenul de bacalaureat, face o radiografie a școlii românești.
Care sunt competențele necesare pe care școala nu le creează?
Lipsesc metode de predare legate de actualitate, să nu mai am profesori care să vină la clasă ca să citească din manual și să mă pună să scriu după dictare. Școala creează reflexe pavloviene, nici vorbă de gândire critică.
Sunteți considerați generația “nativilor digitali”, născuți cumva cu setarea noilor tehnologii. Cât este folosită în școală acesta abilitate?
Foarte puțin. Bac-ul la informatică se dă pe hârtie. Suntem la nivel european ultima țară la capitolul competențe digitale de bază. Nu vorbim despre cyber bullying. Așa cum nu am vorbit niciodată despre pandemii, deși aceasta nu e prima.
Nu vorbim despre gestionarea unei crize. Avem foarte puțini consilieri în școli, unul la 800 de elevi.
În multe cazuri vorbim despre forme fără fond. Poate că pe hârtie lucrurile sunt bune, însă am intrat într-o monotonie. Școala ar trebui să stimuleze elevii să vadă cunoașterea ca pe o țintă, că e fain să citești, nu neapărat cărțile din programă, să iți dezvolți punctele de vedere, să te uiți la știri, să știi să depistezi fake-news.
Ar trebui să avem educație pentru democrație, ar trebui să învățam să votăm deștept.
Aveți vreun curs la scoală care să vă învețe care vă sunt drepturile și libertățile constituționale?
Nu. Avem educație civică în gimnaziu, dar la liceu, când ești aproape de primul vot, nu mai știi. Dacă ai știut pentru că probabil ai învățat doar cât să-ți faci o medie. Dar n-ai mai fost curios să citești despre ce se întâmplă, despre instituțiile statului.
Aceste informații ar trebui să ajungă rapid la elevi pentru că altfel nu vom avea nici lideri capabili să ia decizii ferme privind educația și societatea. E un cerc vicios. Degeaba facem planuri de relansare economică, dacă nu începem să investim sistematic în educație, va fi degeaba.
Tu și colegii tăi veți vota anul acesta pentru prima dată…
…Eu am votat și anul trecut la europarlamentare și prezidențiale.
Crezi că generația ta este pregătită, educată, pentru primul vot? Și nu mă refer doar la opinii politice bine conturate, ci și la cunoașterea atribuțiilor funcțiilor pentru care votează.
Nu. Nu se vorbește de așa ceva la școală, poate nici în familie, elevul poate să își ia informațiile dintr-o sursă nesigură. Nu avem cultura gândirii critice și, de aceea, vom vota cu cine votează părinții sau prietenii sau cu ce ne-am trezit dimineața în gând.
Nu mi se pare o soluție să avem câte o materie pentru educație juridică, rutieră, democratică etc. Cine vrea 40 de materii în planurile cadru e foarte superficial.
Aceste competențe ar trebui transpuse în niște obiective și integrate transversal. Nu ții elevul 10 ore la școală ca să scrie după dictare cum e gestionarea banilor sau care e teoria creditelor.
De exemplu, la economie sau la educație antreprenorială să înveți practic cum să faci lucrurile, cum să iți deschizi o afacere. Să înveți aplicat, orientat pe dezbatere, prin metode participative, cum să alegi lideri.
Educația civică ar trebui extinsă până la finalul liceului. Se pot face opționale pe grupuri de lucru.
Crezi că unele lucruri ar trebui să dispară din programă?
Cred că ar trebui să se insiste mai mult pe exerciții și aplicații și din viața reală. PISA asta testează. Noi nu învățam cum să folosim aspectele elementare.
Decizia ar trebui luată de experți educaționali care să gândească cum să introducă aspectele practice, cum să nu se lucreze doar cu vârfurile claselor, să se poate lucra diferențiat, pe grupe de lucru, să împrumutăm aspecte din educația non-formală.
Mai toate lucrurile te pot duce către o finalitate, dar ea nu trebuie să fie foaia de la bacalaureat, ci să fii un cetățean care să se integreze mai ușor în societate.
Daca nu știi să-ți faci un CV, dacă nu știi să vorbești în public, o să te gândești toată viața cu frustrare la ce ai învățat, nu o să găsești un loc de muncă.
Ai fost la minister pentru consultări privind noul an școlar în condiții Covid. Ce se profilează?
Noi am fost prima structură care a venit cu propuneri pentru noul an școlar încă din aprilie-mai. Avem 3 scenarii: ori învățare online, ori ca înainte de pandemie, ori blended learning, adică jumătate online, jumătate la clasă.
Dar pentru asta e necesar ca Guvernul să implementeze legea publicată marți în MOf. Am transmis la minister, că atât timp cât elevii săraci vor fi puși absenți, vor fi practic excluși din sistem, abandonul școlar va crește și inechitățile se vor adânci.
Deci este o prioritate achiziționarea de device-uri pentru elevi și profesori, operaționalizarea resurselor educaționale deschise – biblioteca școlară virtuală, catalogul școlar online.
Până atunci profesorii trebuie să fie formați și aici nu mă refer doar la a le spune: “astea sunt platformele, faceți ce vreți cu ele!”. A trimite un email sau o fișă de lucru nu înseamnă predare online.
Nu trebuie să ne încăpățânăm să constatăm că nu am învățat nimic din această pandemie. Putem duce învățământul mai aproape de realitate și de elevi.
Materialul integral îl puteți citi aici.