Un incident nefericit a avut loc în cursul zilei de ieri, la Piatra-Neamț. Un copil de 8 ani, rănit, plin de sânge, a fost ignorat de cei responsabili de siguranța cetățenilor, aici referindu-ne la Poliția Locală.
Pentru cine nu știe, instituția Poliției Locale Piatra-Neamț a fost denimită cu mândrie de edilul Andrei Carabelea drept ”brațul înarmat al primarului”.
În timp ce se bucura de o zi de vacanță și se plimba cu trotineta în apropierea evenimentului Vacanțe Muzicale, Daniel, un copil isteț și frumușel, a suferit o căzătură gravă.
Daniel a căzut și s-a rănit destul de serios, zdrelindu-și genunchii, coatele și suferind o rană mare la un șold. În ciuda durerii și a sângelui care curgea, copilul nu a plâns, ci a așteptat să se ridice singur, ca la fotbal. Cu toate acestea, durerea și disconfortul l-au împiedicat să se miște și să meargă.
Un trecător atent și îngrijorat a încercat să ofere ajutorul necesar. Însă, în momentul critic, ”salvarea” ar fi trebuit să vină de la Poliția locală, care se afla la doar câțiva metri distanță.
Cu toate acestea, polițiștii nu au observat copilul rănit și nici persoana care încerca să-i ofere ajutor. Din păcate, ignoranța și lipsa de implicare a celor responsabili au fost zguduitoare.
Când trecătorul a solicitat ajutorul polițiștilor, răspunsul primit a fost uluitor. ”Uauuu, da’ ce scrie pe noi taxi sau ambulanță?”
Neînțelegând lipsa de empatie și nepăsarea celor în uniformă, trecătorul a apelat imediat numărul de urgență 112 pentru a solicita o ambulanță. Polițiștii locali nu au intervenit în niciun fel pentru a-i ajuta pe Daniel și pe persoana îngrijorată.
Întreaga poveste a fost prezentată în detaliu pe grupul de Facebook ”Împreună pentru Piatra Neamț”:
CÂND POLIȚIA LOCALA E UN PERICOL PENTRU COPIII NOȘTRI!
Azi, 19 P.M. Zi de vacanțe muzicale în urbea noastră și zi de vacanță fericită pentru copilași! Mai puțin fericită însă pentru Daniel, un băiețel de 8 ani, isteț, frumușel și echipat corespunzător cu tricoul lui Ronaldo, care a simțit pe pielea lui și în sufletul lui inocent ignoranța celor mari, care ar trebui să-l protejeze de rău și de rele. Și de răi.
Dar nu s-a putut astăzi și pentru asta să ne ierți, pe noi , cei mari, că îți urâțim copilăria.
Daniel, la 19 seara , într-o zi de vacanță se dădea cu trotineta chiar în proximitatea Vacanțelor….muzicale, dinspre platoul Curții Domnești înspre Poșta veche. Faină tare bucata aia de drum în pantă și atractivă maxim pentru copii.
Și, la un moment dat, a căzut. Așa mai cad copiii. Dar a căzut cam urât. Și-a zdrelit genunchii, coatele și avea o rană destul de mare la un șold. Sânge cam mult. Plus sperietura. Singur, 8 ani, frumos ca toți copiii. Nu plângea, doar suspina ușor. Aștepta să îi treacă și să se ridice ca atunci când cădea la fotbal .
Nu putea însă sa se ridice, să meargă, îl durea, transpirația îi dădea usturime. Când am ajuns lângă el, tremura. M-a trecut un fior când am văzut atâtea răni pe trupușorul lui. Am încercat sa-l ajut cumva. Să sun părinții(nu avea telefon, nu știa numărul) , să-l duc acasă(stătea prea departe, nu putea să meargă).
Și dacă era lovit mai grav și i-aș fi făcut rău?! Când deodată, s-a ivit salvarea. Era chiar la câțiva metri distanță, cum de n-o văzusem?! O mașină de la Poliția locală. Un Spring frumos, elegant, echipat corespunzător inclusiv cu doi polițiști locali.
La câțiva metri, atenție!!! 4-5 metri. Cum de nu-i văzusem oare?! Nu m-au văzut nici ei , se pare, deși nu-s mic. Dar nici pe Daniel cel mic și cu genunchii zdrobiți nu l-au văzut. Băi, se mai întâmplă, când îs multe evenimente în câmpul vizual, retina le mai triază. Mă duc la ei, să le zic, să-i anunț că Daniel e rănit etc etc…
– Știți, băiatul ăsta, s-a lovit, e plin de sânge, poate -l ajutați, poate -l duceți la spital sau acasă, poate…
Replica m-a descumpănit, să cad din picioare și să mă julesc și eu, nu alta…
– Uauuu, da’ ce scrie pe noi taxi sau ambulanță?
Șocurile se petrec fulgerător. Ca o căzătură de pe trotinetă.
Așa și ce mi-a zis ăsta. Poftim?!?! Am auzit bine? Nu se poate să fie adevărat dacă chiar n-ar fi fost. Din momentul acesta replicile au fost hotărâte, chiar prea hotărâte.
Nu i-am înjurat însă, nu -mi stă în fire. Am sunat la 112 și am solicitat salvarea. Deși salvarea cetățenilor vulnerabili și care au nevoie de ajutor era la 4-5 metri. Ar fi trebuit de fapt să fie acolo. Daniel însă la cei 8 ani ai lui probabil nu era suficient de cetățean.
Oamenii din fața mea nu mai erau însă oameni, cu atât mai puțin salvatori.
Erau niște răufăcători, niște brute, niște canalii care așteptau să le treacă tura și să raporteze că în timpul serviciului nu s-a întâmplat nimic. Și să ia purcoiul de bani la începutul lunii.
Mi-era scârbă să aud explicațiile unuia dintre ei. De fapt unul singur vorbea. Vorbe de huligan. Avea treabă cu mine de-acum, eu eram problema lor, că de ce le vorbesc mai tare, că să-i respect mai mult. Fondul problemei nu îi interesa, Daniel era cantitate neglijabilă.
La el nici n-au venit, nu s-au apropiat de el, nu l-au întrebat nimic. Se scuza că stăteau și ei la masă. Nici măcar Daniel care și-a zdrobit trupușorul lângă eu nu i-a putut deranja de la masă. I-am întrebat dacă au putut mânca în continuare. Nu stiu ce mi-a răspuns.
A venit Ambulanța să-l salveze pe Daniel inclusiv de demonii din noi. Pe mine însă de penibil, ridicol și absurd cine mă salvează?!
Iar pe noi cine ne salvează de Poliția locală?! Că să ne protejeze copiii nu e in stare. Stat eșuat, oraș smart, instituții de inutilitate publică, lupi în blană de… polițist local. Uauuu…
Atât s-a putut…
Sănătate morală tuturor, mai ales polițiștilor locali, că au mare nevoie!
