Prof. Dr. Emanoil Ceaușu, șef de secție la spitalul de boli infecțioase Victor Babeș din București, afirmă că pandemia de coronavirus se va termina când „cel puţin 60-70% din populaţie trece prin infecţia cu virusul SARS-CoV-2”, sau când va apărea un vaccin pentru această boală. Până atunci, omenirea are mijloacele de combatere aplicate şi acum 100 de ani.
„Numărul zilnic de cazuri noi s-a menţinut la un nivel scăzut şi relativ constant, în perioada martie-iunie 2020. Astfel, numărul maxim de cazuri diagnosticate într-o zi a fost: 308 cazuri în luna martie, 525 cazuri în aprilie, 431 cazuri în mai şi 460 cazuri în luna iunie. În data de 14 mai se încheie starea de urgenţă și se instituie starea de alertă.
Restricţiile sunt mult diminuate. Din acest moment, menţinerea sub control a epidemiei a depins, în mare măsură, de atitudinea populaţiei faţă de restricţiile rămase în vigoare şi faţă de măsurile de protecţie personală şi colectivă recomandate de autorităţi, anunță stiripesurse.ro.
Începând cu data de 08.07.2020, când s-au înregistrat 535 cazuri, cel mai mare număr de cazuri de la debutul epidemiei la noi, numărul cazurilor a crescut constant şi rapid, depăşind 1000 cazuri/zi în data de 22.07.2020 (1030 cazuri).
Din acest moment şi până în prezent numărul de cazuri noi de COVID-19, a fost permanent situat peste 1000 cazuri/zi (cu un număr maxim de cazuri/zi -1767 în data de 23.09.2020) iar în 30 septembrie am atins un număr record de cazuri, 2158.
Pe toată durata epidemiei, media de vârstă a cazurilor diagnosticate s-a situat între 47 și 49 ani iar cea a deceselor între 69 și 70 de ani.
Situaţia din România nu este singulară. În multe ţări din Europa s-a înregistrat, începând cu luna iulie, o creştere semnificativă şi continuă a numărului de cazuri la valori care depăşesc, în acest moment, valorile maxime înregistrate pe întreg parcursul pandemiei.
Şi în aceste ţări, creşterea numărului de cazuri s-a datorat reducerii restricţiilor, „relaxării” excesive a populaţiei, cu nerespectarea regulilor epidemiologice de bază, esenţiale în stăpânirea oricărei epidemii, produse de un virus cu transmitere respiratorie (mască facială, distanţare fizică, evitarea aglomeraţiei, în special în spaţii închise etc.).
Reînceperea şcolilor şi a universităţilor, reluarea activităţilor profesionale după revenirea din concediu, anotimpul friguros în care activitățile se vor desfășura în spații închise, aduc riscuri suplimentare, riscuri care pot fi diminuate numai prin respectarea cu stricteţe a regulilor epidemiologice de bază, cunoscute de toţi dar respectate doar de unii.
Rapoartele privind epidemia de gripă din anul 1918 (ale cărei învăţăminte le-am uitat) arată că, în oraşele în care restricţiile au fost mai severe, aplicate precoce şi un timp suficient de lung, durata epidemiei a fost mai mică, iar numărul de decese cu până la jumătate mai mic faţă de oraşele cu restricţii mai blânde, impuse mai târziu şi/sau ridicate prea devreme.
Cât va mai dura actuala pandemie? Greu de anticipat, mai ales că ne confruntăm cu un virus perfect. Există însă un consens: pandemia se va încheia când o mare parte a populaţiei va deveni imună la SARS-CoV-2. Imunizare obţinută fie prin trecerea prin boală (imunizare naturală de grup), fie prin vaccinare.