Răvaşul din sticlă găsit lângă mormântul Veronicăi Micle de la Văratec rămâne un mister

La baza fundaţiei bisericii de la Văratec, din judeţul Neamţ, lângă mormântul Veronicăi Micle, a fost găsită o sticlă cu un răvaş în ea, însă ceea ce scria pe el va rămâne un mister din cauză că a fost afectat de mediul în care a stat un secol şi jumătate.

Reabilitarea Bisericii Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, care face parte din ansamblul arhitectural Mănăstirea Văratec, a necesitat o etapă obligatorie de cercetare arheologică preventivă, se arată într-un material al jurnaliștilor de la Adevarul.

Săpăturile au început în primăvara acestui an, ele fiind efectuate de specialiştii de la Complexul Muzeal Naţional Neamţ. Pe lângă alte descoperiri importante, interes deosebit a stârnit o sticlă sigilată, găsită la baza fundaţiei bisericii, în apropierea mormântului poetei Veronica Micle.

„La cercetarea arheologică făcută în martie, am găsit la baza fundaţiei unui monument istoric o sticluţă sigilată, cu un răvaş în interior. Abia aştept ca experţii restauratori să o deschidă“, anunţa dr. Vasile Diaconu, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ, coordonatorul ştiinţific al cercetărilor.

Se crede că ea a fost depusă acolo acum aproape 170 de ani, în 1844, când s-a renunţat la vechiul aşezământ construit din lemn, fiind ridicat altul, din piatră, care are forma iniţială şi acum.

Recipientul a fost trimis, pentru a fi „descifrat“ ce era scris pe hârtia din interior, la Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului din Iaşi, iar răspunsul a sosit recent. Acesta nu a fost însă unul care să-i mulţumească deplin pe arheologi.

„Artefactul a ajuns la Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului din Iaşi unde s-a reuşit extragerea documentului şi conservarea acestuia. Din păcate, mediul în care a stat un secol şi jumătate l-a afectat destul de mult, astfel că, la ora actuală, este dificilă desfacerea lui.

Potrivit specialiştilor care s-au ocupat de extragere şi conservare, condiţiile din recipientul de sticlă au contribuit şi la ştergerea scrisului de pe document. Adresez cu acest prilej sincere mulţumiri echipei de cercetători care s-au ocupat de această descoperire deosebită“,a afirmat Vasile Diaconu.

Deosebit de valoroase sunt şi două vechi cruciuliţe de lemn, una datată 1831, obiecte extrem de rare, care au rezistat trecerii timpului. Coordonatorul cercetărilor de la Văratec a mai precizat că la jumătate din morminte au fost găsite lespezi de piatră cu inscripţii pe ele:

„Este interesant faptul că unele dintre aceste lespezi menţionează numele unor monahii care proveneau din familiile boiereşti ale Moldovei secolului al XIX-lea“.

Înscrisurile nu au constituit o mare surpriză, deoarece se ştie că, în trecut, la mănăstiri sau schituri, alături de cei decedaţi se punea o cărămidă sau o lespede pe care era trecut numele persoanei şi anul morţii.

Toate aceste date pot oferi detalii interesante despre cei înhumaţi, iar o coroborare a numelor cu informaţiile care s-ar putea găsi în arhiva mănăstirii ar aduce elemente pentru identificarea respectivilor monahi sau monahii.

„Din zona cercetată avem şi câteva monede, care urmează să fie restaurate şi care ne vor ajuta să datăm mult mai bine mormintele. Colegul Ionuţ Stigleţ a fost norocos şi cu multă migală a reuşit să salveze dintr-un mormânt o cruciuliţă de lemn, de altfel o raritate arheologică din câte ştim.

Momentan încercăm să o păstrăm în mediul în care a stat, dar vom avea nevoie de sprijinul unui restaurator pe lemn care ar putea să o conserve pentru posteritate“, detalia Vasile Diaconu.

Tradiţia orală a mănăstirii aminteşte de existenţa primului cimitir la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul, o dovadă de necontestat fiind tocmai mormântul Veronicăi Micle, care a fost îngropată aici în anul 1889.

De altfel, este singurul mormânt aflat în curtea bisericii, una care nu este situată în incinta Mănăstirii Văratec, ci în imediata apropiere, la vreo 150 de metri. Mormântul unde este îngropată  muza lui Eminescu nu a făcut obiectul actualei cercetări arheologice.

Articolul complet îl puteți citi aici.