Sindromul Hybris: de ce şi cum se schimbă unii oameni când li se oferă funcţii şi putere?

Sindromul Hybris sau Sindromul Hubris se referă la persoanele care manifestă o schimbare semnificativă de personalitate, în sens negativ, odată cu dobândirea unei funcţii de conducere sau când acced la o poziţie în societate care le conferă putere. Se poate întâmpla acest lucru în politică, în afaceri sau în orice alt domeniu.

De la Pittacos din Mytilene, un remarcabil om politic grec, exemplu de echilibru, onestitate şi inteligenţă, din secolul al VI-lea i.Hr., a rămas o celebră zicere, pe care unii o atribuie lui Pitagora, şi pe care timpul a confirmat-o constant, sedimentându-se în conştiinţa colectivă ca expresie a unui adevăr mereu verificabil, indiferent de epocă: “Vrei să cunoşti un om? Învesteşte-l cu o mare putere”, scrie siteul destepti.ro.

Publicitate

Acelaşi lucru îl sublinia şi Abraham Lincoln, preşedintele american, cel care a abolit sclavia şi care a condus Statele Unite în timpul Războiului Civil, expresie a celei mai mari crize morale, politice şi constituţionale de peste ocean, când spunea: “Aproape toţi oamenii rezistă nenorocirilor. Dacă vrei să testezi cu adevărat caracterul unui om, dă-i putere”.

Realitatea în care trăim astăzi ne oferă nenumărate exemple despre ce se întâmplă cu mulţi dintre cei care dobândesc funcţii şi putere, în general nu pe baza unor merite excepţionale, ci ca urmare a unor împrejurări de care profită din plin.

Persoane care, brusc, par a pierde contactul cu lumea în care trăiesc, îşi supraestimează competenţele şi capacităţile, devin intoleranţi şi dispreţuitori faţă de ceilalţi, nu ezită să facă abuz de putere, ignorând, cu bună ştiinţă, regulile, legile, bunul simţ, fără a fi interesaţi de “costuri” şi consecinţe.

Sindromul Hybris – “Bolnavi la putere”

Sindromul Hybris este o realitate veche de când lumea, dar a fost teoretizat în epoca modernă de către David Owen, medic şi ministru al muncii în Guvernul britanic condus de James Callaghan, în anii 1970.

Într-un articol publicat într-o cunoscută revistă de neurologie, devenit ulterior un capitol important al cărţii “Sickness and in Power”, publicată în 2008 şi tradusă şi în româneşte, cu titlul “Bolnavi la putere”, medicul Owen examinează felul în care mulţi dintre cei care deţin, fie şi temporar, puterea, manifestă Sindromul Hybris.

Acest sindrom nu este o boală în sensul clasic al cuvântului, ci o alterare a comportamentului, a funcţiilor mentale, o tulburare de personalitate dobândită, care poate să schimbe persoane considerate a fi, înainte, “normale”, şi care are grave consecinţe la nivel decizional şi pentru societatea care are astfel de lideri.

Mulţi dintre cei care ajung în funcţii importante, spune David Owen, care a analizat comportamentul unor renumiţi lideri politici ai lumii, din ultimii 100 de ani, par a fi intoxicaţi de un straniu “agent patogen” – puterea, care, paradoxal, îi fascinează şi pe cei care o exercită, şi pe cei care o suportă şi care conduce, în cazul primilor, la un fel de narcisism patologic.

Se pare că – remarca autorul studiului – succesul îl face pe cel ales “să-şi piardă uzul raţiunii”, să se considere invincibil, infailibil, invulnerabil, iar situaţia se deteriorează atunci când respectivul lider începe să submineze autoritatea instituţiilor autonome, pentru a exercita un control mai direct şi mai extins.

O astfel de atitudine distorsionată, arogantă conduce la demoralizarea celor din jur, adesea generând şi stări conflictuale între cei apropiaţi.

Mai multe despre acest subiect puteți citi aici.

Publicitate