Un document pus la dispoziție de către Institutul Național de Statistică, cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, prezintă adâncirea femomenului de îmbătrânire în România.
Populaţia rezidentă a României la data de 1 ianuarie 2020 a fost de 19,414 milioane de locuitori, din care populaţia feminină 9,914 milioane de persoane, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei.
Gravitatea datelor statistice o reprezintă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică, comparând 1 ianuarie 2018 cu 1 ianuarie 2019, prin reducerea populaţiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 10.200 persoane, și creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) cu 46.100 persoane.
Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,8% din total, în scădere cu 152.000 persoane faţă de începutul anului 2018.
La 1 ianuarie 2019, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării.
În anul 2019, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,99 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,08 ani decât bărbaţii.
Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2019, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,02 ani.
Conform acelorași date statistice, în anul 2019, sporul natural al populaţiei rezidente (diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților) a continuat să fie negativ (de -73.600 persoane).
Institutul precizează că scăderea natalităţii, menţinerea unui spor natural negativ, migraţia internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii şi, implicit, a populaţiei rezidente, precum şi a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (în anul şcolar 2019/2020).
În ceea ce priveşte segmentul populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populaţia de 65 ani şi peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend uşor descendent, estimându-se că segmentul populaţiei de 65 ani şi peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019.
