Suntem sau nu groapa de gunoi a Europei? Deșeurile care ne alimentează fabricile de ciment

Imaginile cu miile de anvelope uzate ce urmează a fi folosite ca și combustibil alternativ în cadrul HeidelbergCement SA de la Tașca, județul Neamț, au apărut pe rețelele de socializare în urmă cu câteva zile și au stârnit comentarii diverse.

Într-adevăr, este o imagine sumbră dacă este să ne gândim la impactul asupra mediului, deși indicatorii cu privire la măsurarea pulberilor în suspensie par a fi în regulă, în limitele admise de lege.

Publicitate

Discuțiile pe acest subiect sunt diverse, activiștii de mediu spun de ani de zile că am ajuns ”groapa de gunoi a Europei”, pe de altă parte autoritățile spun inversul.

Este clar că importurile de deșeuri sunt favorizate prin lege în țara noastră, deși alte state europene nu permit acest lucru. România a ajuns țara de destinație pentru deșeul de plastic și pentru cauciuc din anvelope uzate, provenit din zona europeană, relevă un document oficial chiar al Ministerului Mediului, prezentat acum de Profit.ro.

Conform acestuia, aproape 85.000 de tone de anvelope intră anual în România, fiind reciclate doar puțin peste un sfert din cantitate în aceeași perioadă. În fapt, însă, cantitățile reale introduse în țară, arată chiar ministerul de resort, sunt cu mult mai mari, pentru că anvelopele sunt introduse pe piața „neagră sau gri”, prin târguri sau prin intermediul unor societăți comerciale care profită de lacunele existente în legislația națională, notează ziarul Profit.

Arderea cauciucurilor elimină în atmosferă dioxină. Conform doctorului Gheorghe Mencinicopschi, în România, nu există niciun laborator de analize medicale care să detecteze dioxina în corpul uman iar “tabloul simptomatic ” nu se cunoaşte exact în acest moment.

Potrivit acestuia, familia de substanţe a dioxinelor se găseşte peste tot în mediul înconjurător, formându-se prin ardere: ”Dioxinele sunt conţinute de gazele de eşapament, provin din arderea combustibililor fosili şi din arderea ţigărilor. De asemenea, provine din arderea cauciucurilor şi a tuturor deşeurilor“, a precizat Gheorghe Mencinicopschi.

Astfel, prin ardere, dioxina poate ajunge în aer, apă sau iarbă, fiind apoi  consumată de animale.

Prin intermediul unui comunicat, ”CIROM (Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România), spune că industria cimentului nu importă și nu a importat niciodată deșeuri periculoase.

Deșeurile de pe lista „verde” (deșeuri nepericuloase: hârtie, cauciucuri uzate, plastic , cauciuc, textile din procesarea cauciucului etc ) – importul lor este permis prin lege fără notificarea prealabilă a autorităților competente din țara de destinație.

Co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment din România este o soluție care ajută România să nu devină o groapă de gunoi. Ea este una dintre soluțiile recomandate de legislația în vigoare pentru protejarea resurselor naturale și gestionarea corectă a deșeurilor ce nu mai pot fi reciclate.

Co-procesarea permite simultan reciclarea conținutului mineral și recuperarea energiei din deșeuri, fără a rezulta nicio cenușă sau alt reziduu care să necesite tratare ulterioară. Având în vedere temperaturile foarte ridicate din cuptoarele fabricilor de ciment (ajung până la aproximativ 2.000°C), transformarea deșeurilor în resurse alternative pentru procesul de producție al cimentului este o soluție eficientă.

Complementară reciclării, această activitate face posibilă devierea deșeurilor de la gropile de gunoi și evită generarea de gaze cu efect de seră sau a metanului (gaz cu efect de seră de 21 de ori mai puternic decât CO2) care s-ar produce în urma depozitării deșeurilor.” – se arată în comunicarea celor de la CIROM.

Pe de altă parte, locuitorii din zonele respective spun însă că procesul e unul extrem de dăunător, multe persoane se plâng de problemele de sănătate cauzate de fumul provenit de la fabrică, dar şi de faptul că acesta afectează vegetaţia şi animalele din zonă.

Interesant este că din 2018, China a interzis arderea mai multor tipuri de deşeuri. În trecut, chinezii ardeau 8 milioane de tone de deşeuri provenite din Europa de Vest, care acum ar putea ajunge, într-o bună măsură, în România.

Una dintre soluțiile la problema deșeurilor generate în cantități tot mai mari, a apărut în urmă cu peste 30 de ani, când, pe plan internațional, au început să fie utilizați „combustibilii alternativi”, pe bază de deșeuri cu potențial caloric.

Astfel, s-a ajuns ca în 2012 la nivelul Europei, industria cimentului să-și asigure aproape o treime din necesarul de energie termică din combustibilii alternativi pe bază de deșeuri ale altor industrii și activități.

HeidelbergCement și-a prezentat pe site-un propriu principalele tipuri de combustibili alternativi folosiți:

  • anvelope uzate și deșeuri de cauciuc, provenite din activitățile industriei auto (inclusiv anvelope auto de mari dimensiuni pentru care am investit special într-un sistem hidraulic de tăiere și mărunțire urmat de dozare și transportul ulterior spre banda de alimentare);
  • materiale plastice, folii, carton, hârtie, lemn și textile, provenite din diverse activități industriale, dar și din deseurile menajere sortate;
  • uleiuri uzate și solvenți, proveniți din industriile auto și chimică.

HeidelbergCement România și-a modificat procesele de producție pentru a utiliza combustibili alternativi, compania fiind primul producător de ciment din România care a folosit combustibili alternativi în procesele de producție. Acest lucru s-a întâmplat în 2004, în fabrica de la Chișcădaga.

În funcție de natura combustibililor alternativi, există o serie de procese și de riscuri controlate, pentru care a fost nevoie să adaptăm utilajele, procesele de producție și procedurile de lucru din fabrici.

De asemenea, pentru folosirea fiecărui tip de combustibil a fost nevoie să construim spații speciale sau să achiziționăm noi echipamente: de transport, de prelucrare, de alimentare, de monitorizare etc.

Astfel, prin investițiile pe care le-am făcut:

  • Am construit zone de recepție și depozitare a anvelopelor, alcătuite din platforme cu facilități speciale pentru a descărca anvelopele și pentru a le așeza pe o bandă care alimentează cuptorul;
  • Am achiziționat și montat instalații automate de cântărire și alimentare a anvelopelor în cuptoarele de ardere, întregul sistem find supravegheat video și complet monitorizat atât ca activitate cât și ca istoric de date;
  • Am achiziționat și montat sisteme de debitare a deșeurilor de cauciuc și a anvelopelor de mari dimensiuni, pentru a face posibilă alimentarea acestora în cuptoare;
  • Am achiziționat instalații în care deșeurile plastice, foliile, textilele, cartonul și hârtia se mărunțesc în fragmente de aproximativ 25 mm pentru a putea fi arse;
  • Am achiziționat sisteme pe bază de aer comprimat cu ajutorul cărora deșeurile plastice, hârtia, textilele și cartonul mărunțite sunt transportate în cuptorul de ardere. Datorită unor dozatoare performante și a unei rețete de produs finit bine stabilite, sistemele sunt flexibile și pot fi folosite și pentru alte tipuri de combustibili alternativi (spre exemplu rumeguș impregnat sau diverse tipuri de deșeuri din agricultură);
  • Am achiziționat utilaje speciale pentru mărunțirea deșeurilor lemnoase care sunt arse în fabrica de la Tașca;
  • În 2006 am realizat investițiile pentru arderea deșeurilor petroliere la fabrica din Fieni, compania noastră fiind pionier în domeniu. Astăzi, deșeurile petroliere sunt coincinerate și în celelalte fabrici;
  • Am construit și acreditat propriul laborator de analize fizico-chimice a deșeurilor și combustibililor aternativi proveniți din deșeuri (prin intermediul companiei noastre Recyfuel S.R.L.) din dorința de a avea un control permanent asupra materialelor livrate, precum și a furnziorilor cu care venim în contact.

Reveninda la fabrica de la Tașca, determinările de pulberi în suspensie se efectuează doar la staţiile de trafic şi în zona Taşca, aflată sub impactul fabricii de ciment. În zonă se efectuează determinări de pulberi totale în suspensie în două puncte de control.

După cum rezultă din statistica anuală a zonei, frecvenţa depăşirilor CMA (0,15 mg/m3) a fost doar de 5,3 % raportată la 298 determinări/an (probe medii zilnice).
Determinările de pulberi sedimentabile s-au efectuat în zona Bicaz (3 puncte) şi Taşca (7 puncte), zona de influenţă a SC “MOLDOCIM “SA Bicaz.

Societatea are ca obiect de activitate producerea cimentului, varului şi a plăcilor de azbociment, precum şi extragerea materiilor prime (calcar şi marnă) din carierele Bicaz – Chei şi Ţepeşeni.

În cadrul societăţii funcţionează fabricile din oraşul Bicaz şi comuna Taşca. SC “MOLDOCIM “SA Bicaz este sursa de la care sunt emise în atmosferă pulberi sedimentabile şi în suspensie cu conţinut de CaCO3, CaO, silicaţi, azbest, fluor, etc.

După anul 1989, conducerea MOLDOCIM s-a ”aplecat” mai mult asupra măsurilor de protecţie a mediului. Un proiect în valoare de 4,5 mil euro a dus la reducerea emisiilor de praf până la concentraţia de sub 50 mg/m3, recuperându-se cu acest prilej 6 t praf de clincher în 24 de ore.

Publicitate