Comisia Europeana a formulat miercuri trei recomandări specifice de ţară pentru România, în cadrul Pachetului de primăvară, printre care renunțarea la măsurile de sprijin pentru populație acordate de Guvern pentru ca cetățenii vulnerabili să poată suporta costurile facturilor la energie, scrie Agerpres.
Recomandările au ca scop încheierea situaţiei de deficit public excesiv în România până în 2024, şi întărirea poziţiei externe a României.
În acest sens, Comisia Europeană recomandă României să pună capăt măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie, până la finele acestui an, şi să utilizeze economiile rezultate astfel pentru reducerea deficitului.
„În situaţia în care noi majorări de preţuri la energie vor necesita implementarea de măsuri de sprijin, acestea ar trebui să fie concentrate pe protejarea gospodăriilor şi firmelor vulnerabile, să fie accesibile din punct de vedere fiscal şi să păstreze stimulentele pentru economisirea energiei”, se arată în recomandările emise miercuri de Comisia Europeană.
Guvernul acordă persoanelor vulnerabile un sprijin de 1.400 de lei pentru compensarea prețului la energie, sprijinul financiar fiind acordat pe cardurile de energie. De asemenea, ca măsură de protecție, prețul plătit de români la energie și gaze a fost plafonat.
Cea de-a treia recomandare a Comisiei este reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi accelerarea tranziţiei la energia verde, în special printr-o extindere mai rapidă a energiilor regenerabile şi îmbunătăţirea capacităţii reţelelor astfel încât noile capacităţi de producţie să poată opera pe piaţă.
României i se recomandă să îşi îmbunătăţească eficienţa energetică şi eforturile privind renovarea energetică a clădirilor, inclusiv prin oferirea unui acces mai bun la informare şi soluţii de finanţare sustenabilă. De asemenea, România trebuie să îşi îmbunătăţească eforturile destinate dobândirii de compenteţe necesare în cadrul tranziţiei energetice.
De asemenea, România trebuie să menţină investiţiile publice şi să asigure o absorbţie eficientă a granturilor din Mecanismul de redresare şi rezilienţă dar şi a altor fonduri europene, mai ales pentru a susţine tranziţia ecologică şi digitală.
Pentru perioada de după 2024, România ar trebui să urmeze o strategie fiscală pe temen mediu de consolidare graduală şi sustenabilă, combinată cu investiţii şi reforme care să permită o creştere sustenabilă mai mare şi o poziţi fiscală prudentă.
Cea de-a doua recomandare vizează asigurarea unei guvernanţe eficiente şi întărirea capacităţii administrative pentru a permite o implementare rapidă a planului de redresare şi rezilienţă. În acest sens este menţionată o finalizare rapidă a capitolului REPowerEU, în vederea începerii rapide a implementării sale.
De asemenea, România trebuie să continue cu implementarea rapidă a programelor de politici de coeziune, care sunt complementare cu sinergiile din planul de redresare şi rezilienţă.