Cercetătorii din Australia au făcut o descoperire senzațională care ar putea revoluționa înțelegerea și abordarea procesului de îmbătrânire. O proteină recent identificată în celulele umane, denumită ATFS-1, pare să joace un rol crucial în reglarea procesului de anti-îmbătrânire.
Studiul, realizat de o echipă de la Universitatea din Queensland, arată că această proteină gestionează echilibrul dintre formarea de noi mitocondrii și repararea celor deteriorate, proces care ar putea influența semnificativ ritmul îmbătrânirii celulelor umane.
Mitocondriile, cunoscute ca fiind centralele energetice ale celulelor, sunt esențiale pentru producerea de energie necesară funcțiilor biologice. Cu toate acestea, aceste organe mici conțin propriul lor ADN și produc produse secundare toxice care contribuie la procesul de îmbătrânire celulară.
Dr. Steven Zuryn, profesor asociat la Institutul creierului din Queensland, explică: „În condiții de stres, atunci când ADN-ul mitocondrial este deteriorat, proteina ATFS-1 prioritizează repararea acestuia, ceea ce favorizează sănătatea celulară și longevitatea.”
Pentru a testa eficacitatea ATFS-1, cercetătorii au studiat această proteină în viermii C. elegans și au constatat că îmbunătățirea funcției sale a condus la o sănătate celulară îmbunătățită, cu viermi care au rămas mai agili pe măsură ce au îmbătrânit. Cu toate acestea, nu s-a observat o creștere semnificativă a duratei de viață a acestora.
Această descoperire are implicații profunde în lupta împotriva bolilor legate de îmbătrânire, cum ar fi demența și Parkinson. Disfuncția mitocondriilor a fost identificată ca fiind un factor central în dezvoltarea acestor afecțiuni.
Dr. Michael Dai, cercetător la Institutul creierului din Queensland, subliniază importanța înțelegerii modului în care celulele pot promova repararea ADN-ului mitocondrial, sugerând că această descoperire ar putea deschide uși pentru posibile intervenții menite să prevină deteriorarea mitocondriilor și să îmbunătățească calitatea vieții umane pe măsură ce îmbătrânim.
În final, scopul cercetătorilor este de a dezvolta intervenții care să păstreze ADN-ul mitocondrial sănătos pentru o perioadă mai îndelungată, oferind astfel speranțe pentru o îmbătrânire mai sănătoasă și o viață mai lungă. Studiul lor a fost publicat în prestigioasa revistă Nature Cell Biology, aducând o contribuție semnificativă la cunoașterea științifică despre procesul de îmbătrânire.