În cadrul uniu interviu pentru Republica.ro, reputatul medic Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, răspunde la 10 întrebări edificatoare despre miturile care au circulat în pandemia de coronavirus.
Mitul #1: Nu se moare de Covid.
Alexandru Rafila: „Este clar că nu este adevărat. Mai mult, studiile arată că infecția cu noul coronavirus nu afectează exclusiv plămânii, ci mai multe organe. Se produc microtromboze, care duc la inclusiv la necroze și la incapacitate funcțională la nivelul plămânilor, cordului, rinichilor și chiar al sistemului nervos. Efectele sunt foarte serioase, iar recuperarea este problematică.
Decesul corelat cu infecția cu coronavirus este evident. Această dispută, legată de modul de raportate a deceselor – sunt din cauza infectiei cu coronavirus versus pacienții mor având infecție cu coronavirus, este până la urmă o falsă problemă.
În lipsa infecției cu coronavirus, o persoană care avea o boală cronică ar mai fi trăit o perioadă, mai scurtă sau mai lungă, dar infecția cu noul coronavirus a complicat foarte mult evoluția afecțiunii de bază și a dus la un deces prematur.”
Mitul #2: Statisticile sunt umflate, iar numărul îmbolnăvirilor este mai mic. Personalul medical a mituit familii pentru ca în certificatul de deces al rudelor să fie trecută în mod fals infecția cu Covid-19 drept cauză a morții.
Alexandru Rafila: Nu îmi dau seama cum s-ar putea întâmpla acest lucru, nu am văzut nici măcar un singur caz documentat, nici cea mai mică dovadă. Nu înțeleg care este mecanismul și care este scopul unei astfel de întreprinderi.
De ce să încerci să convingi pe cineva să declare că ruda lui a murit datorita infectiei cu noul coronavirus? În primul rând, un deces rezultat de pe urma infecției de coronavirus trebuie să fie documentat de un rezultat de laborator care să arate că acea persoană a fost infectată.
Nu poate familia să declare că a murit cu noul coronavirus dacă nu există dovada rezultatului de laborator. Dacă ne referim la o secvențălogică, ea este în mod clar imposibil de pus în practică, pentru că logica lipsește.
În legătură cu statisticile, vă pot oferi o explicație de la colegii mei care lucrează în sistemul de sănătate publică. Se trimit probe recoltate din toată țara, la peste 100 de laboratoare. Acestea sunt recoltate de la toate persoanele simptomatice, de la cele deja infectate sau de la cele din categorii care se recomandă a fi testate periodic – pacienți oncologici, pacienți care fac dializă. Numărul de persoane testate depinde de câte persoane simptomatice sau internate sunt. Deci e clar că se inregistreaza un trend crescător al numarului de teste, odată cu creșterea numărului de persoane care au infecții active.
Pe de altă parte, rezultatele pozitive sunt de două feluri: cele de la persoane care sunt deja confirmate, pentru a verifica statusul virusologic, și cele de la persoanele diagnosticate pentru prima dată ca fiind pozitive. Sunt două categorii distincte, iar platforma informatică securizata de STS, în care se introduc aceste rezultate nu permite decât o singură înregistrare pentru CNP, cea pentru raportarea unui caz pozitiv nou. O persoană pozitivă nu poate fi raportată de două ori ca nou infectată.”
Mitul #3: De fapt, Covid-19 nici nu există.
Alexandru Rafila: „Virusul există, în mod evident, iar acest lucru este certificat prin izolarea lui de la numeroase persoane bolnave. Identificarea virusului se face prin cultivarea pe culturi de celule. El poate fi secvențiat, adică putem să cunoaștem întreaga structură genetică a acestui virus.
În plus, nimeni nu poate să pună la îndoială faptul că produce infecții, mai ales că aceste infecții sunt de multe ori complicate, produc foarte multă suferință și multe decese.”
Mitul #4. Virusul e „vlăguit” și capacitatea lui de a produce forme grave a scăzut.
Alexandru Rafila: „Nu, dimpotrivă, observăm că transmisibilitatea s-a păstrat chiar și în cazul unor temperaturi ridicate. Se transmite foarte ușor, mai degrabă se transmite mai ușor decât la început, după câte cazuri vedem că apar la nivel global.
Iar în ceea ce privește patogenitatea lui, ea este condiționată de foarte multe ori și de organismul pe care il infectează. Însă nu putem să afirmăm că discutăm de o virulență mai mică acum, decât în perioada anterioară.””
Mitul #5. E mai rău să porți mască de protecție, decât să nu porți masca. Masca e nesănătoasă.
Alexandru Rafila: „Cu siguranță acesta e un neadevar. Masca reprezintă o barieră mecanică în calea transmiterii virusului, dacă ești infectat și, complementar, este o barieră mecanică care împiedica inhalarea virusului care se află în picăturile care provin de la o persoană infectată.
Este absolut aberant, neadevărat și nu există nicio dovadă științifică ca masca este inutila sau chiar daunatoare. Dimpotrivă, sunt studii care arată că acolo unde masca a fost folosită transmiterea a fost redusă cu procente extrem de mari, care ajung la 90% sau chiar mai mult.
Utilizarea măștii în sine nu ne pune în pericol. Sunt multe profesii, sunt medici care utilizează masca zilnic, dar sunt și alte profesii care utilizează masca zilnic și acei oameni nu sunt predispuși la îmbolnăviri mai mult decât ceilalți.”
Restul interviului îl puteți citi aici.
Citește si: Un medic, afirmație uluitoare: 70% dintre pacienți cred în teoria conspirației